Treceți la conținutul principal

A fi sau a nu fi iubit de cineva

Când m-am indragostit de el , credeam ca aşa vom fi mereu. Mereu  atenti la nevoile celuilalt,  mereu dornici de a fi impreuna, de a povesti tot ce ni se întâmplase peste zi, mereu indragostiti. Dar din păcate toate iubirile sunt asa doar la început.  După ce trece acel val de fluturi in stomac si raționalismul coboară din nori inapoi in capsor,  rămâne doar o umbră a intensitatii sentimentelor de la început.  Si nu,iubirea nu se pierde, se transformă in dragoste,  dar cu toţii am prefera sa retrăim acele stari euforice din primele luni de relaţie. Perioada aceea de acomodare, când lucrurile sunt duse spre limita perfectiunii   rămâne, deloc ciudat, perioada de care ne amintim cu cea mai multă plăcere. După aproape un an de relaţie, imi e atat de dor de iubitul meu din "luna de lapte si miere" încât de multe ori imi vine sa renunt la toată relaţia din prezent,  doar pentru ca mi se pare ca nu m-am indragostit de acelaşi om de atunci. Dar stând si meditând ,îmi dau seama ca am muncit atat de mult sa ajungem până aici, atat eu cat si el încât ar fi nedrept ca eu sa "plec la mama" . Poate nu mai e acelaşi om de care m-am indragostit si poate nu mai am starea aceea de profundă beatitudine, dar nici eu nu sunt aceaşi.  Iar pentru momentele când ma strânge in braţe cu delicateţe si îmi da la o parte şuviţele de păr de pe faţă pentru a ma săruta, sau pentru acelea când îmi spune timid si răguşit ca ma iubeşte,  rămân.  Rămân astăzi, mâine, rămân până in momentul in care chiar nu voi mai putea stoarce niciun strop de fericire din această poveste.  Să îţi refuzi fericirea doar de dragul unor năluci după care alergi e greşit.  Lasati-va ghidati si de inima
si face-ti alegerile corecte!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Nivel de sarcasm? high!

Ţin minte că o dată cineva mi-a spus că eu nu sunt sarcastică intenţionat ci că sarcasmul face parte din mine la fel cum inima mea e programată să pompeze sângele în corp. Adică un fel de " Bitch, cuvântul sarcasm a fost inventat pentru a te descrie pe tine!" Poate altă persoană în locul meu s-ar fi şucărit, dar eu personal mă bucur din plin de talentul meu (înnăscut se pare) de a fi sarcastică cu orice ocazie , asta pentru că întotdeauna am considerat că sarcasmul este o dovadă că nu sunt un specimen chiar aşa prost de homo sapiens şi că sunt ceva şanse să prezint oarecare urme de inteligenţă. Acestea fiind spuse astazi mi-am propus sa fac un shooting cu o serie de poze care prezinta o oarecare urma de sarcasm si umor . Enjoy!

Succes fără reţeta

La 20 de ani am hotărât că vreau să am succes! Dar cine nu vrea? Veţi spune... Ei bine, nu vă las să comentaţi, sau cel puţin nu încă. Aşa că în vederea pregătirii viitoarei mele vieţii ca om de succes mi-am luat toate măsurile necesare, adică m-am aşezat în fotoliul din sufrageria mea, mi-am aprins o ţigară şi am aşteptat, imaginându-mi cum voi arăta eu plină de succes.. Nu, nu.. Poleită cu succes şi bineînţeles mi-am imaginat cum toate cunoştinţele mele îşi vor petrece întreaga viaţă prin baruri de ciudă... Ce mai?! Eram pe umărul lui Hitler şi îi şopteam la ureche deja.. La un moment dat mă opresc din visat şi încep să mă pipăi. Pulsul: normal. Pielea: de aceeaşi culoare nudă: ochii verzi, strălucitori şi la locul lor. Succesul nu era nicăieri! Mă încrunt şi mă gândesc ce nu am făcut bine... A, da! Nu am deschis geamul! Şi dau fuga la geam, îl deschid larg (ştiţi voi, să între mult) şi mă aşez din nou pe fotoliu cu o ţigară în mâna. Am stat aşa... Trei zile şi trei nopţi şi până la

Ai carte, n-ai parte ,fara o facultate

Pfuai! Aud deseori că viaţa de student este atât de uşoară în România, că oricine poate face o facultate ca mai apoi să lucreze în saormerie. Băi fraţilor, în proporţie de 80% dintre cei care cred că studenţi trândăvesc sau că fac o facultate degeaba, abia dacă şi-au luat bacul cu notă de trecere, ce să mai vorbim despre a urma studii universitare, aşa că eu cred că a venit vremea să explicăm puţin cum stau treburile de fapt prin universităţi şi cât de benefic este sau nu, să îţi mai consumi 3-4 ani din viaţa învăţând. Oameni buni încep prin a spune că sunt studentă la Poli. Cei care ştiu cât de cât ce se întâmplă pe acolo vor spune " Uite mă, încă una care se crede deşteaptă!" Cei care nu ştiu cu ce se mănâncă ingineria se vor întreba ce voiau să spună ceilalţi. Ca să nu vă las în ceaţă vă spun eu: Politehnică este una dintre cele mai vechi specializări academice spre care se îndreaptă bărbaţii, se mânca cu circuite digitale, chestii nasoale despre construcţia maşinilor,